P O V E S T E D E P A T R I M O N I U

 

BISERICI INLEMNITE DIN BANAT.

Restaurarea bisericii din lemn “Cuvioasa Paraschieva”, Crivina de Sus

 

„Amintirea trecutului este esenţială pentru simţul nostru de identitate: [...] a cunoaşte ceea ce am fost confirmă ceea ce suntem”, scria istoricul David Lowenthal. Am fost o cultură a lemnului, a respectului pentru valori, a tradiţiei/moştenirilor. Ce a mai rămas din acestea? (Pentru cine) merită ele redescoperite?

 

PENTRU CINE: Pentru bănăţenii care îşi pot redescoperi istoria regională, identitatea locală, povestea personală, cu potenţial de a se extinde şi în celelalte regiuni. Povestea merge mai departe… înapoi în timp.

CE: Povestea celei mai vechi biserici de lemn din Banat, aflată nu doar la limita dintre judeţe, ci la limita dintre istorii, la limita dintre mărire şi cădere.

Bisericuţa de lemn din Crivina de Sus, din zona Făgetului, este datată în anul 1670, fiind o construcţie de referință în arhitectura vernaculară, de importanţă majoră pentru comunitatea acelor vremuri, dar şi pentru patrimoniul naţional actual. Biserica este clasată monument de interes național, tip A TM-II-A06214.

Astăzi biserica se află într-o stare de degradare ce poate fi stopată prin intervenţii cât mai rapide, pentru a o reda nu doar localnicilor, ci tuturor celor care se simt legaţi de această parte de ţară.

CUM:

A. INTERVENȚII DIRECTE.În cadrul atelierului interdisciplinar Crivina de Sus 3-13 august 2014, Asociaţia Peisagiştilor din România a propus următoarele măsuri pentru a repune bisericuţa în drepturile iniţiale:

 

Acces principal

În parteneriat cu Primăria Pietroasa și comunitatea locală s-a realizat drenarea zonei mlaștinoase de pe drumul principal de acces înspre biserică, s-au curățat canalele de scurgere a apelor din apropierea drumului, iar drumul s-a pietruit.

Acoperire provizorie a bisericii

Au început analizele și studiile în vederea realizării proiectului tehnic de restaurare, pentru care s-a obținut din partea Consiliului Județean Timiș un Certificat de Urbanism. Lucrările au presupus realizarea unui releveu de detaliu și o scanare 3D a bisericii cu inventarierea și descrierea tuturor degradărilor. S-au făcut teste de fundare la fața locului, montându-se două fundații prefabricate din oțel.

Monumente funerare în cimitir

Monumentele funerare degradate căzute, au fost relevate, iar de-a lungul atelierului de sculptură în lemn s-au realizat martori ai câtorva monumente valoroase din lemn, prezente în cimitir. Tot în cadrul atelierului de sculptură în lemn s-a refăcut crucea centrală din cimitir, ridicată în cinstea eroilor căzuți în război.

Gard din nuiele împletite

S-a continuat gardul din nuiele împletite început în cadrul atelierului interdisciplinar din 2013.

 

 

B. CAMPANII LOCALE DE CONSTIENTIZARE ÎN CE PRIVEȘTE IMPORTANȚA PATRIMONIULUI

Proiectul a avut un impact deosebit în rândul comunității locale, anul acesta, încercându-se o implicare mai mare a locuitorilor în activitățile proiectului. Toate acestea, în timp, vor crește aprecierea „crivinenților” față de valorile culturale locale și vor readuce biserica ortodoxă ca reper central al comunității din Crivina de Sus.

 

 

  1. ÎNVĂȚARE INFORMALĂ

Dacă în România actuală se pune foarte puțin accent pe valoarea metdelor informale de învățare, seria de ateliere interdisciplinare organizate la Crivina de Sus (2013, 2014) demonstrează contrariul. Anul acesta participarea a fost diversă, s-au înscris participanți studenți din București și Timișoara, de la patru instituții de învățământ superior și cinci specializări. Metoda propusă în cadrul atelierului din 2013 și perfecționată anul acesta, cu aplicații concrete ziua și prezentări/discuții relaxate seara, au reușit să convingă o serie de invitați, specialiști în domeniul patrimoniului și teoreticieni, prezentările acestora provocând o serie de dezbateri.

În continuare amintim câteva dintre temele propuse spre dezbatere:

 

Arh. Raluca MUNTEANU, Reprezentant al Fundației Pro Patrimonio și coordonator al proiectului 60 Biserici de lemn (București), “ Factori de degradare a  lemnului”, “Principii de conservare a structurilor din lemn”;

Arh. Gabi PANASIU, Reprezentant Universitatea de Auhitectură și Urbanism „Ion Mincu ” București, „Conservarea Patrimoniului” ;

Lect. Univ. Dr. Gabriel Kelemen, Facultatea de Arte și Design Timișoara, “Chip, Masca, Pareidolie“ și Instalația de artă “Ancora, Crucea si Peștele“;

Smaranda SCORȚARU –”Despre cântece tradiționale ritualice”;

Prof. Univ. Dr. Daniel VIGHI, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), ”Amintiri despre patrimoniu”;

Prof.Univ.Dr. Otilia HEDEŞAN, Etnolog, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), “rom.biserică.Schiță pentru un traiect lingvistic și cultural“;

Arh. Sorin CIURARIU, Director Direcția de Urbanism, Primăria Municipiului Timișoara, “Despre astronomie, urbanism si invarianți urbani“;

Prof. dr. arh. Liliana ROȘIU, Universitatea ‘Politehnica’ din Timișoara, Facultatea de Arhitectură, “Biserici de lemn din Banat”;

Prof.Univ.Dr. Smaranda VULTUR, Antropolog, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT);

 

CE (VA) REZULTA:

Dincolo de aspectul filantropic, investiţia în patrimoniul cultural naţional şi în restaurarea acestuia este o modalitate de a reda unei regiuni (în acest caz) identitatea, este o investiţie în mai multe generaţii, este modalitatea de a ne asigura legătura cu urmaşii.

În mod mai concret, restaurarea patrimoniului duce şi la dezvoltare comunitară, regională, marşându-se în principal de unicitatea şi specificul zonei, marcate tocmai prin acest patrimoniu. Bisericile de lemn din zona Făgetului conferă tocmai acest aspect deosebit şi particularitate ariei Banatului.

Patrimoniul cultural poate ajuta la dezvoltarea sau stabilizarea unui brand local (şi mai) puternic, marcat de trăsături definitorii precum: valoare, tradiţie, moştenire. Cea mai veche construcţie de lemn din Banat nu poate lipsi, în opinia noastră, din construcţia unui astfel de brand.

Zona unde este situată bisericuţa de lemn este una extrem de pitorească, ofertantă sub aspectul peisajului natural, dar bogată şi sub aspectul patrimoniului imaterial (obiceiuri păstrate şi astăzi, poveşti fascinante despre personaje mitologice), cu potenţial pentru dezvoltarea unui turism rural. Este o muncă de pionierat, care poate deveni, în timp, exemplu de bune practici pentru ce înseamnă nu doar salvarea patrimoniului, ci salvarea unei întregi regiuni.

SPRE PAGINA PROIECTULUI