Ioana Corduneanu
- Cum v-aţi prezenta celor care nu vă cunosc?
… Cumva, noi ne-am cunoscut deja. Nu se poate ca până acum, în ultimii 15 ani, să nu fi observat proiectele mele. Aţi intrat în ele, aţi cumpărat din magazinele sau display-urile pe care eu le-am imaginat, măcar aţi trecut pe lângă ele. Am absolvit arhitectura, însă sunt fascinată de comerţ. Aşa că m-am specializat în retail design, o disciplină complexă, la graniţa dintre marketing, design, arhitectură, comunicare. Aşa şi eu, la graniţa dintre cele mai plăcute îndeletniciri: design, ii, sesiuni de gătit, rugby, grădinărit, carte de bucate, iar ii …
- Ce moment v-a determinat să alegeţi arhitectura?
… Am ales arhitectura de la bun început, din totdeauna. Primele mele amintiri sunt legate de cuburile de lemn cu care construiam fără oprire: palate, drumuri, fortăreţe – doar ca să le reorganizez ziua următoare. Camera mea era un fel de şantier de jucărie. Am imaginat şi am desenat de când mă ştiu, în fiecare zi altceva. Din joacă, preocuparea mea s-a transformat în meserie, la modul cel mai serios. : )
- Care este contribuţia arhitecturii în formarea dumneavoastră personală?
… Am avut noroc de profesori minunaţi, care m-au încurajat şi continuă să mă încurajeze şi să mă susţină şi acum. Tot ce am învăţat la facultate am învăţat de drag şi din curiozitate. Erau zile întregi în care nu ajungeam la cursuri pentru că uitam să ies din bibliotecă. Arhitectura – aşa cum m-am întalnit eu cu ea, m-a pregătit în primul rând pentru varietate şi pentru opţiuni. Indiferent ce vrei să faci, trebuie întâi să visezi, să pui la punct un plan şi apoi te pui pe treabă. Cu cât vrei să construieşti mai sus, cu atât trebuie să pregăteşti o fundaţie mai solidă.
- Cum aţi prezenta activitatea dumneavoastră alternativă celor care nu sunt familiari cu ea?
… Am simţit nevoia unei arhive în care să fie păstrate în ordine, pentru totdeauna, cele mai vechi şi cele mai frumoase modele care au fost cusute pe cămăşile noastre. Am realizat că lumea nu le va respecta atâta timp cât le va vedea doar ca pe nişte simple ornamente. Am încercat să traduc motivele tradiţionale, al căror înteles s-a pierdut, în limbajul zilelor noastre. În fond, ideile pe care le transmit sunt eterne şi nu se vor demoda niciodată. Aşa am ajuns să numesc arhiva “Semne Cusute”. Pe google, la dispoziţia tuturor, pentru inspiraţie, pentru meditaţie, pentru generaţiile viitoare.
- Cum aţi ajuns de la arhitectură la activitatea dumneavoastră alternativă?
… Pur şi simplu am aşteptat momentul potrivit. În fiecare perioadă a vieţii noastre avem priorităţi. Atunci când fiica mea s-a declarat “independentă”, am putut să îmi organizez altfel timpul şi am putut să mă dedic şi altor activităţi.
- Cum consideraţi că se influenţează reciproc cele două activităţi?
… : ) sunt doar două dintre activităţile pe care încerc să le ţin în echilibru. Fac şi un pic de sport, regulat. Îmi place să mănânc bine şi deci gătesc şi îngrijesc şi de grădina mea de legume, de lângă Bucureşti. Îmi place să călătoresc. Îmi place să merg la Muzeul Ţăranului, la târguri, să văd ce mai e vechi, ce mai e nou şi să stau la taclale cu prietenii. Pentru asta sunt duminicile. Este un timp pentru toate. Iar ca să pot savura fiecare moment pe deplin, ca să fiu eficientă, ca să obţin rezultate, încerc ca fiecare dintre aceste activităţi să nu fie influenţată de celelalte.
- În ce măsură sunteţi prezentă în cele două activităţi?
… Trup şi suflet, 100%, în ambele şi sper să pot menţine acelaşi ritm şi chef de lucru. Doar să fiu sănătoasă, alături de toţi cei dragi.
Înapoi
