STRADA

parasitelab.tumblr.com

Echipa Parasite 2.0, compusă din trei arhitecţi italieni, investighează starea vieţii urbane prin dezvoltarea unor dispozitive de interacţiune şi intervenţie aflate în afara sistemelor convenţionale ale arhitecturii contemporane. În prezent, Eugenio Cosentino, Luca Marullo şi Stefano Colombo sunt înscrişi în programul ViafariniInResidence. Anterior au lucrat la “The Third Island Ag ’64 ’94 ‘14” pentru Bienala de Arhitectură de la Veneţia din 2014 şi la “Parasite Trip”pentru ediţia din 2012, precum şi la “Radical Islands, The New Ibiza” pentru Festivalul Bloop şi la “Urban Hacking Machine” pentru Lo-Fi @ Wired Next Fest 2013.

Wikyplaza ca insulă radicală

Dreptul asupra unui oraş e mai mult decât un drept asupra accesului individual sau colectiv la resursele pe care le salvează sau protejează, este dreptul de a schimba şi reinventa oraşul. Cazurile de pierdere a dreptului asupra oraşului apar de asemenea în timpul reamenajării spaţiilor publice, monopolizate astăzi de interesele pieţei neo-liberale şi de birocraţia statului.

Mişcările Occupy din anul 2011 au pornit exact din spaţiul public şi de la utilizarea lui democratică, alegându-şi ca centru spaţii mari şi importante din oraş. Au transformat zonele de afaceri și de agrement în locuri motivante și de propulsie, în laboratoare de noi practici, redând funcția democratică spațiului urban prin prelungirea (aproape permanentă) a ocupării. Configurația fizică și desenul acestor locuri își pierd din importanță, în timp ce activitatea care are loc, prefigurarea unei noi democrații, devine mult mai relevantă.

În „L’Ile déserte et autres textes” (1953-1974), Gilles Deleuze vorbeşte despre insule continentale amintind definiţia geografilor despre insulele derivate sau accidentale, care apar datorită fracturării continentului, o eroziune care le-a îndepărtat, ducând la etichetarea lor drept corpuri străine. Alături de cârpelile controlate şi limitele observabile în oraşele noastre capitaliste, putem observa spaţii care ar putea scăpa, adevărate insule deşertice pentru oameni noi, pentru o viziune nouă asupra libertăţii urbane cu diferite coduri şi etici.

În 1516 Thomas More scria „Utopia”, folosind pentru prima oară acest termen în încercarea de a evita cenzura acelei epoci şi făcând-o să coincidă cu o insulă imaginară descrisă în detaliu. Cel mai interesant aspect al Insulei Utopia sunt noile coduri şi sisteme etice ale acesteia, reprezentând cu exactitate opusul celor aparţinând Angliei lui Henric al VIII-lea şi prefigurând o posibilă lume diferită.

Tocmai din cauza unor asemenea sisteme de reguli, care limitează utilizarea spaţiului public, trebuie să o luăm de la capăt prin formularea unor reguli noi.

Putem descifra spaţiile publice reînsuşite în 2011 ca insule radicale cu limite ascuţite, înăuntrul cărora, realitatea poate să o ia de la capăt şi unde elaborarea unor noi forme de democraţie este posibilă.

„A visa insulele, indiferent dacă din durere sau bucurie, înseamnă visarea la despărţire, la a fi deja separat, departe de continent, la a fi singur şi pierdut, sau mai degrabă la un nou început şi o reinventare. Există insule în derivă, dar acestea tot spre o insulă se îndreaptă; există insule originare, dar insula este origine, originea radicală şi absolută.” – Gilles Deleuze, L’Ile déserte et autres textes

Radical Island Blaster_laborator mobil pentru reflecţii asupra spaţiului urban radical

În 1996, Lacaton & Vassal au uimit întregul scenariu arhitectural european datorită proiectului de recalificare a unui spaţiu public, folosind propunerea lor radicală pentru Palais de Tokyo, care solicita pur şi simplu lăsarea spaţiului aşa cum era, considerându-l în continuare plin de posibilităţi.

Workshop-ul începe de la construirea unui dispozitiv nomadic low cost cu scopul de a reactiva posibile insule radicale din peisajul timişorean post-comunist. Dispozitivul va fi folosit pentru a reformula procesul de desenare a spaţiului public şi începe prin construirea unui loc de dezbatere, unde să se ridice întrebări privitoare la ce poate fi şi ce devine spaţiul public, mizând astfel pe activarea unui proces şi nu pe găsirea unei soluţii definitive. Aria aferentă workshop-ului va fi transformată într-un laborator pentru şi în spaţiul public din Timişoara, la fel cum zonele mişcărilor Occupy din 2011 urmau să fie transformate în locuri pentru elaborarea unei noi forme de democraţie. Pe parcursul celor cinci zile, participanţii şi cetăţenii vor lucra în cadrul dispozitivului „Radical Island Blaster” cu scopul de a scrie „Carta utilizării spaţiului public”, pornind de la restricţiile birocratice ale oraşului. Prin cartare, aceştia vor crea un „Catalog al insulelor radicale din Timişoara” şi o „Arhivă de bune practici”, ce vor putea fi folosite ca exemplu pe viitor. Cele trei componente rezultate vor forma un fanzin, care împreună cu dispozitivul „Radical IslandBlaster” vor rămâne în Timişoara ca tradiţie pentru viitorul spaţiilor sale publice.

Eligibilitate și regulament general:

- Participarea la workshop este deschisă doar studenţilor FAUT din anii 4, 5 şi 6.

- Înscrierile se pot face în perioada 02-10.10.2014 şi în limita a 12 locuri disponibile.

- Înscrierile se fac exclusiv on-line prin completarea formularului prezent pe site-ul anualei, în baza paginii dedicată evenimetului.

- Pe lângă datele generale solicitate participantului, pentru înscriere mai trebuiesc adăugate în formular, în format JPG, următoarele fişiere:

* fişa de înscriere pusă la dispoziţie de către organizatori în care vor fi completate următoarele date: un text de motivaţie (aprox. 500 de caractere), o fotografie personală şi 2 imagini grafice care consideraţi că vă pot reprezenta;

* dovada calităţii de student într-unul din anii menţionaţi mai sus – aceasta va fi certificată de carnetul de student vizat la zi, scanat;

- Este obligatorie cunoaşterea limbii engleze.

- Limba documentaţiei predate este limba engleză.

- Prin înscrierea la workshop, concurentul este de acord cu publicarea de către organizator a informaţiilor şi elementelor grafice înscrise în fişa de participare.

- Cei 12 participanţi vor fi selectaţi de către echipa organizatoare a anualei împreună cu echipa Parasite 2.0, coordonatorii workshop-ului , în baza analizării fişelor de înscriere completate.

- Participanţii selectaţi vor fi anunţaţi prin e-mail sau telefonic.

- Participantul la workshop se obligă să respecte calendarul ce va fi stabilit de către coordonatorii workshop-ului.

CONFERINŢA ‘SPAŢIUL PUBLIC’ (2014)

Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest este partener institutional al anualei timişorene de arhitectură a_ta2014, invitat să-şi aducă aportul prin specificul profesiei, în cadrul categoriei strada, secţiunea specifică – spatiul public. Contribuţia AsoP Vest la programul a_ta2014 se va concretiza prin organizarea ediţiei #2 a Conferinţei ’Spaţiul public’.

Conferinţele ‘Spaţiul public’, iniţiate de Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest în 2013, îşi propun să adune laolaltă specialişti provenind din domenii diverse, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai societăţii civile, care dezbat în mod direct sau indirect atât subiecte de interes general, cât şi specifice. Cel mai important aspect al conferinţelor îl constituie dialogul ca instrument de bază în obţinerea de răspunsuri benefice pentru politicile spaţiului public, promovând astfel colaborarea şi diversitatea profesională.

Ediţia din acest an se va desfăşura în intervalul 19 – 21 septembrie şi va avea ca temă INFRASTRUCTURILE [ECO]LOGICE. Conferinţa va fi structurată în patru părţi distincte: expoziţie tematică, ateliere de lucru, prezentări ale principalilor invitaţi (punându-se accent pe diversitate profesională şi abordare interdisciplinară), culminând cu o masă rotundă, în stradă, în contextual unui pavilion special creat pentru a susţine tema conferinţei, în faţă Sinagogii Cetăţii Timişoarei, locul de desfăşurare a conferinţei.

PAGINA DE FACEBOOK A EVENIMENTULUI

SPAȚII ÎN AȘTEPTARE III. – Intervenții în spațiul public
11-14 septembrie 2014, Timișoara

Spații în așteptare III funcționează ca o platformă pentru diferite proiecte interdisciplinare, legând arta, arhitectura și cultura urbană printr-o serie de intervenții artistice în spații publice. Spațiile publice sunt punctele de legătură într-un oraș. De multe ori insuficient percepute sau chiar neglijate, ele sunt cele care oferă informații despre oraș și cultura sa în contextul socio-politic actual. Spațiul public al unui oraș se poate defini și prin modul în care persoanele percep și experimentează orașul, ceea ce determină interacțiunea socială a locuitorilor. Spațiile publice sunt destinații multi-dimensionale, care oferă locuitorilor o varietate de experiențe.

Timișoara anului 2014 este un „ORAȘ-ȘANTIER”, strazile și piețele centrului vechi sunt în re-construcție, noul aspect al orașului promite un centru pietonal descongestionat de trafic și un aspect nou. Rezultatele acestor transformări vor fi vizibile în anii care vin, urmând ca istoria să dovedească cât va fi de funcțională aceasta transformare. Aceste schimbări vor aduce implicit o percepție nouă asupra orașului și a spațiului public. Astfel, Spații în așteptare III pune în discuție transformările relației dintre individ și spațiul public, limitele spațiului și influența acestuia asupra vieții cotidiene.

Intervențiile artistice din cadrul Spații în așteptare III propun generarea unui proces reflexiv asupra spațiului public, creând o nouă percepție asupra contextului.

Artiștii participanți:
Anca Benera & Arnold Estefán, Vlad Cadar, Vlad Gherghiceanu, Ciprian Homorodean, Szilárd Miklós, Monotremu, Nava Spațială, Newclearfairy, Dan Perjovschi, Sergiu Sas, Botond Vajna & Alin Rotariu. 

http://waiting-spaces.simultan.org
evenimentul pe facebook

Spaţii în aşteptare II (2013) a funcţionat ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public si transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea spaţiului public ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public într-un mod democratic, incluziv şi responsabil.
’Spaţii în aşteptare’ I s-a desfăşurat în 2012 și a constat în vizitarea și documentarea unor locaţii post-industriale din Timişoara, locaţii care au funcţionat ca fundal pentru realizarea unor filme video, ca sugestii, ca un context istoric, ca metafore pentru reflecţii asupra prezentului.În urma acestui proiect, care a constat mai ales în observarea şi analizarea unor situaţii asupra cărora intervenţia e deja imposibilă, a unor spaţii care au fost deja pierdute din ceea ce e comun, întrebările care au rămas s-au referit la limitările şi potenţialul pe care îl are arta, la responsabilităţile pe care le avem noi ca artişti/te.

Proiectul ‘Spaţii în aşteptare’ este o inițiativă al Asociației Simultan și Grupului h.arta.